Din miez de noapte....

Ne spunea un seminarist la faculta...ca daca vrei sa fii prof...stii la ce te astepti...vei avea un peugeot galben cu numarul 30...un salariu "nemaipomenit" si mult de lupta cu tot felul de chestii...de la mentalitati pana la chestii materiale...Si tot ce a spus el s-a adeverit...si totusi parca greutatile astea au si o parte buna...de fapt mai multe...e bine ca inca mai vad partea buna...
Luni am avut o zi grea...am vazut doi oameni...unul mare si unul mic...care incercau sa razbata printre ceilalti...si tristetea lor parca era asa puternica in ciuda...zgomotului si bucuriei celorlalti...si eu a trebuit sa/i las acolo in hol si sa-mi vad de grupele mele...de predat...sa continui...la inceput as fi vrut sa ies...si sa le mai spun inca o data mamicii si surioarei baietelului disparut ca sunt acolo, ca as vrea sa le ajut, ca le inteleg durerea, ca sunt alaturi de ele, dar nu am putut, oricum sunt vorbe goale...asa ca am intrat in clasa si am inceput cu cei de cl 2...tot ei ma fac sa vad ca totusi vine primavara...fie cu zambetele lor, cu intrebarile de genul " mai primim actibilduri, azi doamna?", fie cu vestile lor mici sau mari..:D dupa posibilitati...